PRIMUL-AJUTOR PSIHOLOGIC IN CAZ DE CRIZA

De vorba cu ANCA TIUREAN, psiholog autonom in psihoterapie familiala sistemica, masterand in consiliere filosofica

Perioada pe care umanitatea toata o traverseaza zilele acestea poate fi definita ca una de criza. Criza colectiva generata de pandemia COVID-19, ne obligă să ne retragem fiecare in spatiul propriu si sa ne ocupam de crizele personale. Despre acest subiect, criza si primul-ajutor psihologic in caz de criza, ne vorbeste astazi Psih. Anca Tiurean.

1. Pregătirea

Situațiile de criză sunt inevitabile în viețile oamenilor. Putem prin prevenție să le amânăm și prin pregătire să le întâmpinăm cu mai multă îndemânare. Dar când ele apar, cei afectați reacționează fiecare în felul propriu și în concordanță cu propriile putințe și vulnerabilități.

Emoțiile sunt semnalele noastre „sonore” la diverse situații:

• în situație de pericol, simțim frica: arată nevoia de protecție
• în situație de pierdere, simțim tristețea: arată nevoia de mângâiere, alinare, reconfortare a omului
• în situație de prejudiciu, deprivare sau rănire, simțim furia: ea ne indică o nevoie de schimbare sau de reparație
• în situație de reușită, apare bucuria, care ne indică o nevoie de a împărtăși

Într-o situație de criză omul este predispus la emoții puternice ce nu trebuie negate, minimizate sau evitate, ci exprimate și aduse la un nivel tolerabil.

Exprimarea trebuie să fie adecvată și protectivă, pentru a reuși să obținem ce avem nevoie (care nu e mereu chiar ceea ni se pare că ne trebuie).

Primul răspuns ajutător la orice criză constă în a recunoaște nevoile emoționale ale persoanei în criză și a le îndeplini cât mai curând.

E de folos ca înainte de situațiile de criză să ne pregătim prin a stabili de comun acord niște roluri și niște proceduri, să ne stabilim în linii mari o strategie de coordonare și să avem suficiente discuții libere și aprofundate despre valori, deoarece la moment de criză ne vom confrunta cu niște nevoi care concurează și care trebuie prioritizate:

• vom avea nevoie de ceva ce ne inspiră siguranță
• vom avea nevoie de o ordine previzibilă și de cunoașterea unor proceduri care să ne inspire încredere prin faptul că le-am exersat împreună dinainte
• vom avea nevoie de informație clară și să înțelegem corect ce se întâmplă
• vom avea nevoie să ne ajutăm reciproc la gestionarea emoțiilor și la recuperarea stării de bine.

Mulți oameni discută aceste lucruri prea târziu, când criza e deja prezentă.

Ca țară suntem acum într-o situație de criză și facem față doar atât de bine pe cât ne-am pregătit.

Un vechi proverb chinezesc spune: cu cât transpiri mai mult în antrenament, cu atât mai puțin sângerezi în luptă.

În familiile proprii s-ar putea să nu fie încă o stare de criză ci o perioadă propice pentru a purta discuții despre relațiile dintre noi și despre cum ne putem sau nu ne putem baza încă unii pe alții în caz de criză. E util să ne amintim din ce motive ne certăm de obicei și să vorbim despre cum am vrea să fie diferit și mai eficient data viitoare când vom avea parte de conflicte sau de situații care ne vor stimula să reacționăm puternic emoțional.

Într-un fel, fiecare dintre noi e parcă „altă specie”. Diferențele dintre noi ne pot împiedica să ne înțelegem sau ele pot să fie acea resursă de diversitate a gândirii care ne va ajuta să ieșim la liman prin colaborare și coordonare.

2. Derularea

Dacă o bună pregătire și o corectă anticipare a situațiilor de criză ne ajută să ne descurcăm și să ne coordonăm mai bine ca să depășim situația, când suntem în mijlocul evenimentelor atunci nu este momentul pentru educație și ținut prelegeri, negocieri îndelungate, etc.

Despre aceasta etapa a traversarii unei crize s-a vorbit aici: PRIMUL-AJUTOR PSIHOLOGIC IN CAZ DE CRIZA [Partea a 2-a]

Pentru mai multe informatii  Psih. Anca Tiurean poate fi gasita aici:  www.ghidulmedical.com/tiureanancacornelia